Mereu mă întorc la Tine

În drumul meu când pierd cărarea,
Mă-ntorc la cruce, Isuse iar,
Te chem să vii, să-mi ieși în cale
Caci Tu ești Cârmaciul cel bun;
Corabia mi-o porți spre mal.

Un semn de sus, de-ai să-mi trimiți,
Am să-nțeleg, am să-l urmez.
Spre Tine eu am să mă-ntorc,
Cum se întoarce valul mării,
Din larg spre mal.

Iubirea-ți pentru min*e mare,
Și mă cauți mereu, mereu;
Te simt mereu în a mea cale,
Și mă topesc de dorul Tău,
Ca vântul și cerul în mare.

Când vremea-i rea și e urât,
Mă simt un pescăruș în zbor
Ce caută ostenit un loc,
O stâncă, un post salvator,
Un țărm, un mal liniștitor.

Iubire-mi ești de-a pururea
Și-n frământări, cântec etern.
Când crucea vieții mi-e prea grea,
În Tine mă încred mereu
Căci grijă de mine Tu ai.

Spre ceruri sufletu-mi trimit,
Îmbrățișând raza de soare
Să poarte miile de mulțumiri.
Când în apus ea se retrage,
Isuse, privește-o, că-n ea voi fi.

Mă-ntorc la Tine iar și iar,
Când sunt confuz pe cale.
De-am rătăcit la răscruci cărarea,
Smerit mă-ntorc, Te caut iar,
Căci știu, mă ridici, mi-ești salvarea.

Mă-ntorc la Tine iar și iar,
Căci Tu-mi ești sfânta salvare.
Mă-ntorc la Tine Isuse iar
Să-mi fii călăuză pe cale,
Să mă conduci spre înalta zare.

ALGHERO 12 /10 2011